În vremurile de glorie, prin Portul Constanţa forfoteau sute de catarge. Astăzi, doar vânturile şi valurile mai bat cheiurile pustii / Foto: Marin Raica / Jurnalul Naţional Autorităţile portuare româneşti se laudă cu cel mai mare port de la Marea Neagră. Este vorba, bineînţeles, despre Portul Constanţa, care impresionează prin mărimea sa, dar şi prin faptul că pierde teren în faţa altor porturi de capacitate mai mică, însă mai atractive din punct de vedere comercial şi fiscal.
Taxele ridicate pentru serviciile portuare, dar şi cele vamale au ajuns să-i determine pe principalii transportatori să caute alte variante de transport care să ocolească Constanţa. Deja complexul portuar ucrainean Ilichevsk-Odessa a devenit principalul terminal de containere preferat de transportatori pe relaţia Orientul Îndepărtat – Europa de Est, devansând Portul Constanţa la acest capitol.
Nu capacităţile portuare lipsesc Portului Constanţa, ci facilităţile fiscale. Doar în luna august, Ministerul de Finanţe a impus ca valoarea minimă pentru care să se plătească taxe la un container să fie de 40.000 de euro. Cine aduce marfă în ţară de o valoare mai scăzută trebuie să mai prezinte o serie de acte pe la autoritatea vamală. Menţionăm că până la acest ordin al Ministerului de Finanţe valoarea minimă era şi aşa destul de crescută, adică 20.000 de euro.
Deja pe fondul crizei multe companii care-şi desfăşoară activitatea în ţara noastră şi care lucrează pe relaţia Portul Constanţa caută variante de transport mai ieftin. Capacitatea Portului Constanţa însumează peste 100 de milioane de tone, iar în primele nouă luni ale anului 2010 cele trei porturi maritime ale ţării, Mangalia, Midia şi Constanţa, însumează un total de trafic mărfuri de 34.660.191 tone, faţă de 31.592.830 tone în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Se înregistrează o uşoară cre