„Nu putem uita că Ziua Naţională a României este şi o zi de doliu pentru Ungaria“, a declarat europarlamentarul Lászlo Tökes, chiar pe 1 Decembrie, la Budapesta.

Acest cetăţean român a mers prea departe cu declaraţiile provocatoare! Să nu uităm: la Bruxelles şi la Strasbourg, Lászlo Tökes reprezintă România, nu Ungaria. Mai mult, el a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului European prin susţinerea UDMR şi a PDL. Prin urmare, cele două partide - care formează Guvernul României, nu pe cel al Ungariei! - au datoria de a da explicaţii pentru coabitarea cu un personaj nefrecventabil.

Cu o explicaţie faţă de România este dator şi Parlamentul European. Până una-alta, Lászlo Tökes este vicepreşedinte al celei mai importante instituţii de pe continent. Faptele şi declaraţiile acestuia implică, automat, şi Parlamentul European. Dacă un senator sau un deputat de la Bucureşti s-ar trezi spunând că Alsacia şi Lorena sunt, de fapt, teritorii germane, Franţa ar cere explicaţii de urgenţă Parlamentului român.

Declaraţiile lui Tökes conţin tot dispreţul de care este în stare acest personaj tenebros. Dispreţ la adresa României, a românilor, a valorilor europene, a bunului-simţ. Fostul pastor reformat nu reprezintă un pericol pentru statul român, dar e capabil să ne producă infinită greaţă. Este tipul de brută care dă buzna peste tine în casă şi-ţi proiectează o flegmă în faţă, apoi te întreabă dacă nu vrei să bei o bere cu el.

Lászlo Tökes face un joc dubios, aşa cum a făcut şi în decembrie 1989. După căderea regimului Ceauşescu, Tökes a fost prezentat drept un vajnic luptător împotriva dictaturii comuniste. În realitate, el era doar un pion într-un amplu scenariu al serviciilor secrete. A întreţinut relaţii „fierbinţi" atât cu Securitatea română, cât şi cu omoloaga sa maghiară. Refuzul de a părăsi casa parohială din Timişoara a durat doar până când Cea