După cum observă conferenţiarul universitar francez Peter Szendy care publică un articol în Libération, Crăciunul începe în fiecare an tot mai devreme. Pe vremuri agitaţia în jurul acestei sărbători începea cam în jur de 15 decembrie. Acum începe chiar pe întîi decembrie sau chiar în noiembrie. Toată lumea se pregăteşte, comercial vorbind, pentru această perioadă.

După cum observă conferenţiarul universitar francez Peter Szendy care publică un articol în Libération, Crăciunul începe în fiecare an tot mai devreme. Pe vremuri agitaţia în jurul acestei sărbători începea cam în jur de 15 decembrie. Acum începe chiar pe întîi decembrie sau chiar în noiembrie.

Toată lumea se pregăteşte, comercial vorbind, pentru această perioadă. Editorii publică numeroase cărţi susceptibile să devină tot atîtea cadouri, industria muzicală procedează la fel, filmele care ies în DVD sunt şi ele destinate să circule pe sub brazii de Crăciun.

La Paris, numeroase spectacole au fost pregătite exact pentru această perioadă cînd lumea vrea să râdă şi să mai uite de griji.

Nu întîmplător deci teatrul Châtelet are pe afiş un titlu celebru: "My Fair Lady". Cei care vor să iasă în familie în aceste zile pot vedea la Théâtre des Champs Elysées un spectacol intitulat "Carnavalul animalelor" iar la Opera Bastilia poate fi văzut baletul clasic "Lacul lebedelor".

Filmele care ies pe marile ecrane în această perioadă sunt şi ele adaptate într-o mare măsură acestei stări sufleteşti mai speciale pe care o suscită Crăciunul şi Anul Nou.

Oare ce religie onorăm noi în această lună decembrie, se întreabă conferenţiarul francez în Liberation? Şi tot el îşi dă sau ne dă răspunsul: este vorba de o religie care se numeşte capitalism.

Matei Vişniec

După cum observă conferenţiarul universitar francez Peter Szendy care publică un articol în Libération, Crăciunul î