În atenţia tuturor şi, desigur, a guvernanţilor, Parlamentului şi preşedinţiei De notat că, în septembrie 2009, instituţia numită de noi în finalul listei de mai sus a lansat public un material amplu privind protecţia patrimoniului din România, sub titlul Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale, fapt care denotă preocuparea forului amintit pentru chestiunea în cauză, preocupare de mult timp a semnatarului rîndurilor de faţă. – Înainte de a expune chestiunile recente şi dureroase privind subiectul enunţat prin titlu, voi nota observaţia personală – care nu este doar a subsemnatului –, potrivit căreia societatea din România nu era şi nu este încă pregătită, în lipsa unei legislaţii coerente, pentru descentralizări şi autonomii locale. Se va vedea mai jos pentru domeniul pronunţat. – Cu doar cîţiva ani în urmă, o decizie locală a Consiliului Judeţean Constanţa a dus la transformarea, prin unificare într-un fel de SRL, a instituţiilor de cultură din judeţ. Puţin mai lipsea ca pe o rezervaţie sau alta, fiecare cu monumentele ei, să apară construcţii sau amenajări turistice fără avizul specialiştilor în domeniu. Începutul era ca şi făcut, în ciuda eforturilor comisiilor de specialitate şi ale Ministerului Culturii şi Cultelor însuşi. La intrarea dinspre Cernavodă în oraşul Constanţa se vede azi, pe partea dreaptă, un vapor, pus să fie montat pe o schelă de către Primărie, ca simbol naval al oraşului. Mai sînt cîteva la alte intrări, inclusiv la Gara CFR, toate de fabricaţie sovietică, scoase din uz. Doar că, la intrarea sus-numită, dinspre Cernavodă şi Ostrov, pentru ca vasul să fie mai de departe vizibil celor care vin pe autostradă, Primăria a pus să se taie o parte din Valul Mare, monument istoric din secolele X-XII. Reacţia scrisă a specialiştilor a rămas fără răspuns, în ciuda legislaţiei, desigur punitivă în a