De trei ani, în fiecare dimineaţă la ora şapte, Monica Dodan (37 de ani) intră între raioanele unui hipermarket din Capitală. Nu se duce la cumpărături, ci analizează modul în care sunt aranjate produsele unuia dintre cele mai puternice branduri din industria cosmeticelor, se uită să vadă dacă mai sunt suficiente cutii de cremă pentru zilele următoare şi dacă acestea sunt şterse de praf. Nu este vorba despre un hobby ciudat, ci despre un job care a atras mii de oameni şi a creat o piaţă de zeci de milioane de euro anual: merchandisingul.
În linii mari, merchandisingul face legătura dintre varietatea de produse care sunt oferite într-un magazin şi modul în care sunt aranjate aceste produse astfel încât să-l stimuleze pe consumator să dea banii pe ele. Faptul că unele mărci sunt plasate în zona ochilor nu este întâmplătoare, fiind un truc de merchandising.
"Vorbim de o aşa-numită zonă de aur pentru consumator, dar acum asităm la noi tactici pentru că acestea se modifică în funcţie de specificităţile de lifestyle. De exemplu, nu numai bărbaţii, ci şi femeile au început să se ducă la cumpărături cu liste, aşa că zona de aur se mută un pic mai jos pentru că tendinţa este aceea de a verifica mereu ce ai în coş cu ce ai pe listă", spune Cătălina Barbu, director general al CBA Merchandising Expert, companie specializată în livrarea serviciilor de profil.
Câteva statistici arată că merchandisingul influenţează de multe ori decisiv hotărârea de cumpărare. Astfel, datele CBA Merchandising Expert arată că 30% din potenţialul de cumpărători sunt pierdute pentru că aceştia nu găsesc produsul, fiindcă ori lipseşte de pe raft, ori nu este vizibil. 60% din consumatori iau decizia finală asupra produsului pe care îl cumpără în funcţie de prezentarea acestuia şi de prezenţă. Cu alte cuvinte, dacă marfa nu se află pe raft, nu se vinde, după cum spune chiar site-ul
