Banca Naţională a strâns în vistierie 32,8 miliarde de euro, raportând astfel un nou vârf istoric pentru rezervele valutare, însă această "bogăţie" nu se reflectă cu nimic în evoluţia economiei reale, care nu reuşeşte să îşi revină din scădere, inclusiv din cauza lipsei de finanţări.
Rezervele de valută ale BNR cresc acum exclusiv pe baza împrumuturilor pe care le face statul - banii luaţi de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) - care însă vor trebui rambursaţi în numai câţiva ani.
Deşi BNR are în conturi cu 5,5 miliarde de euro mai mult decât în octombrie 2008, când valul crizei financiare internaţionale a lovit în plin România, abia de câteva luni a găsit curajul să lase lichidităţi din abundenţă pe piaţa interbancară, stimulând astfel băncile să reia creditarea.
"Acesta este şi motivul pentru care un acord cu FMI de natura celui existent nu se mai justifică, pentru că nu ar face decât să pompeze noi fonduri în rezervele BNR, fără ca acestea să ajungă şi în economia reală. Trebuie un acord care să permită accesul statului şi firmelor la pieţele de capital internaţionale, pentru a finanţa efectiv creşterea economică", spune Radu Crăciun, director de investiţii la Eureko Pensii.
Luna trecută BNR a contabilizat intrări de valută în rezervă de 2,6 miliarde de euro, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 1,3 miliarde de euro, dar şi alimentări ale contului Comisiei Europene şi modificări ale rezervelor minime ale băncilor.
Inclusiv guvernatorul Mugur Isărescu a admis în mai multe rânduri că BNR păstrează o rezervă excedentară după majoritatea indicatorilor de comensurare, însă principalul argument este acela de a da încredere în leu. Baza monetară - adică numerarul în circulaţie şi disponibilităţile băncilor din conturile deschise la BNR - este de circa 11 miliarde de euro, fiind acoperit
