Armament, muniţie şi alimente depozitate în locuri bine conspirate. Fonduri băneşti din diverse surse interne şi externe bine plasate. Instruirea membrilor pentru acţiuni teroriste, pregătirea de atentate asupra unor personalităţi şi obiective, minarea unor lucrări de artă, etc. Toate cele de mai sus erau indicate ca fiind modalităţile de acţiune ale detaşamentelor de partizani maghiare constituite în Transilvania, împotriva autorităţilor statului român în curs de instalare în această provincie. Ordinul cu referire la aspectele sesizate anterior, având caracter strict secret, a fost difuzat la nivelul tuturor unităţilor şi subunităţilor cu atribuţiuni pe linie de ordine şi siguranţă naţională, inclusiv în zona Mureşului. Imediat după Al Doilea Război Mondial, în Ungaria exista o stare de instabilitate care, printre altele, alimenta şi atitudinile revanşarde şi revizioniste din partea unei bune părţi din clasa politică maghiară, din cadrul armatei şi a serviciilor speciale maghiare, care refuzau să accepte că situaţia politică externă nu era câtuşi de puţin favorabilă Ungariei. Serviciile speciale româneşti, deşi decapitate la cel mai înalt nivel de analiză, sinteză şi decizie de către „ciuma roşie” în curs de a se instala în România, erau bine informate cu ceea ce se întâmpla în Ungaria, precum şi cu acţiunile preconizate de acest stat. Drept urmare, aceste servicii au elaborat o notă-raport cu un caracter deosebit, care indica printre altele şi constituirea unor detaşamente maghiare de partizani în Transilvania, notă care a fost difuzată la toate unităţile din ţară cu atribuţii pe linie de ordine şi siguranţă naţională. Cu adresa nr. 2479 – S din 7 august 1947, aceasta era difuzată la nivelul tuturor unităţilor cu atribuţiuni de menţinere a ordinii şi siguranţei naţionale, arătându-se faptul că respectivele detaşamente de partizani „urmau a fi constituite mai a