În Sectorul 6 din Bucureşti, chiar înainte de a interzice "magazinele de vise", Primăria a şi demolat unul dintre ele, amplasat în vecinătatea unei grădiniţe În raportul pe 2010, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicologie (OEDT) recunoaşte, în capitolul dedicat "drogurilor noi", că "varietatea şi numărul canabinoidelor sintetice sau a altor substanţe, care pot fi adăugate la produsele din plante, prezintă provocări în ceea ce priveşte identificarea, monitorizarea şi analiza de risc a acestora. Nu se cunoaşte aproape nimic despre profilul farmacologic, toxicologic şi de siguranţă al acestor compuşi la oameni". Pe scurt, OEDT se declară depăşit de fenomen.
La nivel naţional, Direcţia Poliţiei pentru Combaterea Crimei Organizate susţine, pe bună dreptate, că nu poate interveni fără un cadru legislativ. Adică, fără actualizarea periodică a tabelelor-anexă la Legea 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu noile substanţe apărute pe piaţă. Cât durează procesul legislativ (proiectele de modificare a oricărei legi sunt publice), "laboranţii" care produc etnobotanicele modifică formula, lungind câte-o catenă sau adăugând o moleculă în plus. Inventează astfel o nouă substanţă ce trebuie analizată, pusă pe lista celor interzise şi apoi votată. E "cooperativa munca în zadar"... În aceste condiţii, în care nimeni nu-şi bate capul să caute soluţii prin alte texte de lege, singura salvare pare să vină din partea autorităţilor locale.
Primul oraş care a declarat război pe faţă etnobotanicelor a fost Bacăul. Conform referatului ce însoţeşte proiectul de hotărâre iniţiat de consilierul municipal Bîrzu Ilie, Bacăul a fost şi primul oraş din România în care a apărut în 2008 un astfel de "magazin de vise". De atunci şi până astăzi, numărul lor a ajuns la 25. La 29 octombrie a.c., Consiliul Local al municip
