Tot mai mulţi designeri locali încearcă să modernizeze elementele tradiţionale româneşti, transformând arta în business. Pentru a reuşi, trebuie să se reinventeze ei înşişi.
La începutul lunii octombrie, brandul italian Emilio Pucci îşi prezenta colecţia pentru primăvara lui 2011 la Săptămâna Modei de la Milano. Piesa de rezistenţă: o superbă bluză albă cu mâneci largi şi şnur la gât, cu broderie albastră pe umeri, care i-a provocat pe bloggerii de modă să scotocească internetul în căutarea ,,sursei de inspiraţie". În doar câteva zile, o ie românească aproape identică apărea pe site-urile de modă, însoţită de adresele virtuale la care alte ii asemănătoare, cu aer ,,vintage", puteau fi cumpărate la preţuri cuprinse între 100 şi 300 de dolari, o fracţiune din preţul la care mărci precum Pucci sau Yves Saint Laurent îşi vând sezonul acesta creaţiile de inspiraţie românească.
,Şi când te gândeşti că eu lucrez cu site-uri de modă care abia îmi vând câte un produs la fiecare trei luni", glumeşte Carla Szabo, designer român specializat în accesorii. Din anul 1998, de când a terminat Facultatea de Arte ,,Nicolae Grigorescu", Carla face design de accesorii, în paralel cu obiecte promoţionale, publicitate sau decoraţiuni interioare, încercând să echilibreze latura creativă cu businessul.
În atelierul ei de lângă Piaţa Coşbuc din Bucureşti, trandafirii moldoveneşti reinterpretaţi sub formă de pixeli sau insignele de pionier coexistă cu proiecte futuriste precum ,,Herman, maşinuţa hermafrodită anti-stres", pe care Carla o poartă la gât şi din care au fost realizate doar zece exemplare. ,,Şi nu s-a vândut niciunul", ţine să menţioneze, sec.
,,Tot ce vezi aici nu e un business", rosteşte ea, calmă, arătând către sertăraşele pline cu broşe, cercei sau inele cu ,,mantră" (precum ,,Sunt frumoasă când mă bucur de viaţă"). ,,Acesta, în schimb, este un business". Di
