Din fotoliul de însărcinat cu afaceri al Ambasadei României la Singapore, a ajuns în beciul poliţiei şi, mai apoi, într-o celulă a puşcăriei Rahova. Fostul diplomat Silviu Ionescu vorbeşte acum, pentru prima oară de la eliberarea sa, despre experienţa celor 203 zile în care a făcut duş o de două ori pe săptămână sau despre cum a ieşit la aer doar o jumătate de oră pe zi. Ionescu nu uită, însă, să puncteze că în închisoare s-a odihnit cum nu a mai făcut-o în ultimii 20 de ani.
Din nou liber....
Da, dar trebuie să ştiţi că mi-am dorit să fiu judecat în liberate doar pentru că soţia mea are anumite probleme medicale. Am vrut să îi fiu alături, dar şi demonstrez că nu sunt un pericol social. Pe mine puşcăria nu m-a speriat şi nu m-a demoralizat.
Era mai bine în puşcărie decât "afară"?!?
Am fost obosit cronic. Puşcăria mi-a oferit ceea ce în libertate nu am găsit. Am avut un program ordonat de masă şi de somn. Pentru mine, a fost o perioadă foarte liniştită în care mi-am pus ordine în gânduri. M-am odihnit cum nu am mai făcut-o în ultimii 20 de ani.
Mai întâi ati trecut prin arestul Poliţiei Capitalei...
Acolo am nimerit cu unul Iordan liviu, implicat în furtul armelor de la Ciorogârla. Ceva prieten cu clanul Preda, am înţeles...Auzisem că e un dur, dar faţă de mine s-a purtat normal. Nu m-a speriat, aşa că nu am cerut să fiu mutat, cum aş fi avut dreptul dacă m-aş fi simţit în pericol. Nu a fost cazul...Am împărţit cu el nu numai camera, ci şi pachetul primit de acasă. Am mai stat cu un arab închis pentru evaziune, cu un moldovean care nu ştiu ce infracţiuni financiare comisese şi cu un băiat din Iaşi care omorâse pe cineva cu maşina. Înainte de a fi transferat la închisoare, m-am mutat într-o celulă cu doi fosşti poliţişti condamnaţi...
Şi mai apoi printr-o celulă a închisorii Rahova...
După ce am stat
