Profesorul Solomon Marcus susţine joi, 9 decembrie 2010, de la ora 19.00, o conferinţă intitulată „Spectacolul – paradigmă universală“. Conferinţa se desfăşoară în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, în cadrul ciclului de dezbateri „Cultura bate criza“. Iniţiator şi moderator: Sorin Alexandrescu. Vă prezentăm o avanpremieră a acestei conferinţe, publicînd un interviu cu profesorul Solomon Marcus. Ciclul de conferinţe este susţinut de Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti şi Fundaţia Spandugino.
Aţi luat, ca punct de plecare al conferinţei dvs din 9 decembrie, un fragment din Eugen Ionescu, Entre la vie et le réve. Entretiens avec Claude Bonnefoy, din 1966, în care celebrul dramaturg semnalează decalajul contemporan între literatură şi teatru, pe de o parte, şi ştiinţă şi tehnologie, de cealaltă parte. Impresia lui era, în 1966, că funcţia imaginativă a poetului, a scriitorului, s-a diminuat considerabil, ca o consecinţă a incapacităţii sale de a asimila lumea ştiinţei şi tehnologiei. Cît de dramatic este acest decalaj şi care sînt consecinţele sale asupra realităţii?
Nu am putut include în caietul-program al conferinţei mele de la 6 decembrie întregul text al provocării lui Eugen Ionescu, pentru a se vedea cît de departe ţinteşte el. Faţă de mentalitatea generală din lumea literaturii şi teatrului, de a o considera pe aceasta suficientă sieşi, autorul lui Nu afirma un răspicat dezacord: literatura şi teatrul nu se pot mulţumi a se considera numai o lume în sine, chiar dacă au o istorie milenară. Faţă de scăderea audienţei lor (România literară, alarmată de acest fenomen, a propus de curînd sintagma rezervaţia de scriitori, pentru a caracteriza izolarea socială crescîndă a literaturii), sînt obligate să se întrebe: nu cumva literatura şi teatrul nu mai dau se
