Fanfara de copii a Şantierului Naval Brăila continuă să existe doar între pereţii prăfuiţi ai Filarmonicii „Lyra". Copiii de odinioară sunt acum la a treia tinereţe şi încearcă pe cât posibil ca această legendă vie a Brăilei să nu se piardă. Numai trei din cei 12 membri sunt tineri până în 35 de ani.
Galerie foto aici
Pereţii prăfuiţi şi înnegriţi de vreme ai Filarmonicii „Lyra" îşi reamintesc de două ori pe săptămână ce a însemnat odinioară pentru „Oraşul cu salcâmi" muzica de promenadă cântată de copii autodidacţi, amatori, care, aşa cum spunea întemeietorul Fanfarei, cunoşteau o limbă internaţională, aceea a muzicii.
Este vorba despre primul dirijor al fanfarei, Constantin Teodorescu, nimeni altul decât tatăl preşedintelui Societăţii „Lyra", Nicu Teodorescu, care, în memoria tatălui său şi din dorinţa de a ţine în viaţă unul dintre simbolurile Brăilei, a rezervat o cămăruţă de mai puţin de 20 de mp, unde actualii membrii ai Fanfarei, numită acum „Dunărea Albastră", reînfiinţată ca Asociaţie cultural-artistică, repetă săptămânal ca să nu-şi piardă îndemânarea.
Pagini de istorie
Fanfara de copii a Şantierului Naval Brăila luat fiinţă în 1957, la iniţiativa lui Constantin Teodorescu. Se orienta de obicei asupra copiilor proveniţi din familii dezmembrate, copii din familii sărace şi chiar copii ai străzii.
„Îi păstra numai pe aceia pe care credea el că-i poate face instrumentişti", spune chiar fiul regretatului Constantin Teodorescu, profesorul Nicu Teodorescu.
Când aceştia reuşeau să se integreze în fanfară, la 18 ani, erau încadraţi în fabrică pe posturi de muncitori necalificaţi. Aşa au reuşit să se califice cu vremea la locul de muncă şi să-şi câştige onorabil existenţa, unii ca maiştri, alţii ca muncitori electronişti, tâmplari ori ţevari.
După 1989, fanfara aproape se des
