- Diverse - nr. 685 / 4 Decembrie, 2010 Dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial, sufletele romanilor din Transilvania, Bucovina si Basarabia se zbateau intre temeri si sperante. Multi erau inspaimantati de gandul ca vor fi obligati sa lupte in armate straine, impotriva fratilor, prin a caror vine curge acelasi sange. Pe de alta parte, se mangaiau cu nadejdea ca toate jertfele si suferintele n-au fost in zadar, iar, in sfarsit, neamul romanesc se va putea elibera de sub jugul strain. Celor care erau pe front, Nicolae Iorga consemna in ziarul Neamul Romanesc: "Sa fiti voiosi aceia care in strigate de comanda straina sub steag strain muriti! Undeva un alt steag se va ridica in masura in care voi va cheltuiti vitejia, va dati sangele vostru tanar. El se ridica tot mai mult, tot mai larg, saltat in sus si rasfirat de fiecare silinta deznadajduita a puterii voastre, care se strange. Si sa stiti ca urmasii vostri, in ciuda puterilor lumii, sub acest steag pe cate in nestiinta, in durere si in intuneric voi l-ati inaltat, desfasurat si sfintit, vor fi toti impreuna!" In viziunea ziaristilor, ideea de "Romania Mare" trebuia sa marcheze pe toti romanii. Aceasta unire putea reprezenta inceputul unei vieti mai bune pentru statul roman si cetateni. In toamna anului 1918, Romania isi recapata forta si speranta refacerii sale si a indepartarii clauzelor pacii de la Buftea-Bucuresti din 24 aprilie/ 7 mai 1918. La inceputul lunii noiembrie, ziarele din Moldova sau din Muntenia se confruntau cu cenzura si cu probleme legate de lipsa hartiei. Multe dintre periodice sunt publicate pe doar doua pagini. Retragerea armatelor Puterilor Centrale din Muntenia are drept consecinta si suprimarea unor jurnale acuzate de a fi colaborat cu administratia germana, iar la sfarsitul anului 1918 redactiile isi schimba sediul de la Iasi la Bucuresti, altele reapar dupa o intrerupere de doi ani (Unive