Dezvaluirile Wikileaks, oricat ar fi de jenante pentru America, nu reprezinta o noutate nici pentru locuitorii tarilor asupra carora se exprima diplomatii americani, nici pentru observatorii scenei politice internationale.

Desi limbajul folosit in depesele diplomatice este, potrivit standardelor uzuale, "slobod", acestea nu contin nimic de natura sa alieneze aliati sau sa declanseze vreun conflict.

Intr-adevar, au existat si cu siguranta vor mai exista reactii iritate, atat din partea Departamentului de Stat cat si din partea guvernelor tarilor vizate, insa sistemul international va supravietui acestui flux fara precedent de dezvaluiri din interiorul "bucatariei" diplomatiei principalului actor international.

Cu siguranta insa lumea diplomatiei si guvernarii in general nu va mai fi la fel. Ce se va schimba? Publicatia Slate considera ca nu trebuie sa ne asteptam la guverne mai bune dupa aceste dezvaluiri, ci la secrete mai bine ascunse.

Ce ambasador american in tara X sau Y isi va mai exprima franc opiniile intr-o depesa adredata Washingtonului daca este constient ca vorbele sale ar putea aparea pe prima pagina a ziarelor?

Sau va mai indrazni vreun lider strain sa-si spuna parerea despre un alt conducator de tara, daca stie ca ceea ce spune ar putea face obiectul unor dezvaluiri pe WikiLeaks?

Cel mai probabil, comunicarea diplomatica va trece de la scris la oral, intr-o epoca in care pana si convorbirile "off the record" au mari sanse sa devina "on the record".

Orice forma de discutie deschisa si onesta va deveni, cel mai probabil, imposibila, cel putin in spatiul guvernarii. Mergand cu demonstratia un pas mai departe, in curand, doar liderii autoritari - dictatorii lumii - isi vor mai permite sa discute deschis, intrucat au parghiile necesare pentru a tine orice declaratie neplacuta