Cele peste 100 de perechi de acvilă de munte din ţara noastră aşteaptă ca statul să le ofere şansa să trăiască în continuare în Carpaţi. Sursa: SILVIU MATEI, WWW.OUTDOORPHOTOGRAPHY.ROSursa: KOMÁROMI ISTVÁN SÁNDORSursa: KOMÁROMI ISTVÁN SÁNDOR
1 /.
În 2000, doi studenţi şi-au pus în cap să numere câte acvile de munte şi şoimi călători trăiesc în România. Alţi voluntari s-au alăturat iniţiativei, iar, la momentul când au tras linie, au observat că populaţia este una importantă, dar sensibilă.
Cercetările au debutat timid: tinerii implicaţi în proiect şi-au finanţat expediţiile în căutarea acvilelor din Apuseni din buzunarul propriu. În primii cinci ani, nu au avut nici măcar o maşină pentru a se deplasa pe teren.
"Situaţia s-a schimbat în 2005, când am câştigat un proiect mic pentru recensământul în Apuseni de la British Ornithologists’ Union", spune Istvan Kovacs, care s-a alăturat în 2001 proiectului iniţiat de Komáromi István Sándor şi Vágási István Csongor.
Pe urmele vulturilor, cu bani britanici şi olandezi
Cei trei sunt membri ai Asociaţiei pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii "Grupul Milvus". Dacă banii britanicilor au fost folosiţi pentru căutările de acvile şi şoimi din Apuseni, alt impuls a venit în 2007, când o fundaţie din Miercurea-Ciuc şi un program al ambasadei olandeze au permis extinderea programului în Munţii Aninei, Semenic, Locvei, Almăjului, Cernei, Mehedinţi şi Retezat.
"Din 2008, programul este finanţat din sponzorizări", adaugă Kovacs. Banii primiţi au lărgit din nou căutările. După monitorizări în jumătate din lanţul Carpaţilor, au fost găsite 42 de perechi. Cele mai multe, 13, în Munţii Trascăului-Metaliferi-Gilăului. În toată ţara, se pare că trăiesc 100-150 de perechi de acvile de munte.
"E nevoie de puţină voinţă politică"
Acvila de munte nu a avut
