Oamenii vin în localitatea braşoveană pentru reculegere, dar şi pentru frumuseţea zonei. Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu“ este principalul obiectiv pentru turiştii care vin în Ţara Făgăraşului. Farmecul lăcaşului de cult e întregit de peisajele montane uimitoare.

Pe şoseaua care leagă Sibiul de Braşov, la 15 kilometri de Voila, descoperi Paradisul pe Pământ. Iniţial o bisericuţă din lemn, Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus a fost ctitorită de Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea are două hramuri închinate Maicii Domnului. Unul în prima vineri după Sfintele Paşti, de „Izvorul tămăduirii", şi încă unul de Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea a supravieţuit duşmanilor ortodoxiei, fiind distrusă complet, în anul 1785.

Între anii 1926 şi 1936, mănăstirea a fost reconstruită în stil brâncovenesc. Cel de-al doilea ctitor a fost mitropolitul Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926, urmat de Antonie Plămădeală, ales în anul 1982 arhiepiscop al Sibiului, mitropolit al Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului.

Citiţi şi:

VIDEO Colţ de rai: Lotrişor, cascada artificială

VIDEO Colţ de rai: O zi în mica Românie din Valea Buzăului

Sub îndrumarea sa directă s-au făcut reparaţii capitale şi s-a restaurat pictura de la vechea biserică brâncovenească. Tot lui i se datorează şi crearea unui mare centru ecumenic, denumit Academia de la Sâmbăta, proiectat pentru a găzdui şi organiza congrese şi întâlniri ale întregii creştinătăţi. Acum, lăcaşul ortodox este cel mai puternic şi mai bine organizat din Ardeal şi are 40 de călugări.

Şcoală de pictură pe sticlă

Când mergeţi la Sâmbăta de Sus faceţi o vizită şi la muzeul de icoane pe sticlă şi lemn, fondat şi întreţinut de călugări. Veţi vedea aici obiecte de cult, cărţi şi veşminte liturgice, precum şi o bibliotecă bogată, cu o valoroasă co