Instituţie care cu câteva decenii în urmă părea inactivă şi fără relevanţă, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a recăpătat rolul fundamental în repararea economiei mondiale.
Numai în acest an a oferit linii de creditare unor ţări precum Columbia, El Salvador, Grecia, Jamaica, Mexic şi Ucraina. Odată cu intrarea Irlandei în grupul statelor care au primit ajutor financiar, tot mai multe voci se întreabă când va veni şi rândul Portugaliei sau al Spaniei, scrie The New York Times.
Cele mai mari economii ale lumii au cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional pentru rezolvarea dezechilibrelor comerţului mondial şi a tensiunilor generate de războiul valutar. În acest context, FMI dă lecţii Europei - continent a cărui prăbuşire a determinat crearea instituţiei financiare internaţionale în anul 1944 - despre cum trebuie adaptate măsurile economice noilor condiţii globale. Gestionarea ineficientă de către FMI a crizei financiare din Asia anilor '97-'98, care prin măsurile cerute a făcut mai mult rău decât bine pieţelor emergente asiatice, a fost, cel puţin în aparenţă, iertată dacă nu chiar uitată.
FMI se adaptează rapid
Acum, pe măsură ce îşi extinde prezenţa, instituţia este în curs de a dobândi valenţe noi într-o economie mondială care se reechilibrează: Asia încă se recuperează, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa se dezvoltă într-un ritm constant, iar Europa de Vest, America de Nord şi Japonia par să rămână în urmă. "Aproape peste noapte, FMI pare să-şi fi recâştigat legitimitatea şi în acelaşi timp câţiva din vechii clienţi - sau măcar a găsit unii noi", a spus David Andrew Singer, specialist în politică la MIT. "FMI s-a întors, iar legitimitatea sa aflată în creştere este totodată testată în noi direcţii", a mai spus Singer.
Sub presiunea Statelor Unite, Europa a cedat două locuri din conducerea FMI, măsură trib
