Mai este putin, foarte putin si Romania de astazi va oferi doar cochilia, carapacea unui stat golit de cea mai dumnezeiasca daruire - cultura. Romanul se afla departe de intelegerea ideii de nu oricum, nu oriunde, nu oricand si nu orice. Parca nu ar fi botezat cu toata apa.
Ramane, cu rare si laudabile exceptii, individul posac si rece. Cultura lui "a avea" in dauna lui "a fi" a creat omul modern - castrat spiritual, fara urme de profunzime si infirm emotional, zicea frumosul om, Dan Puric.
Pe obrazul puterilor alese culpabil de romani, din '89 incoace, troneaza un imens plasture, care isi doreste sa mascheze o rana urata adapostitoare, in cel mai bun caz, de bacilul lipsei de bun-simt.
Acesta, impreuna cu ignoranta sunt simptomele siameze ale unui trup septic. Exista un singur antidot: lectura. Dupa icoana si mama, singurul lucru in fata caruia trebuie sa faci reverente este cartea.
Parafrazand un minunat ganditor al neamului, putem admite ca, in afara de carti, nu traiesc decat animalele si sfintii. Unele pentru ca nu au ratiune, ceilalti fiindca o au intr-o prea mare masura ca sa mai simta nevoia lor.
Oamenii saraci isi vand sufletele in magazinele de carti vechi. De acolo pleaca apoi tristi, cu cateva kilograme mai usori si mai batrani cu mii de file.
Doar paginile legate in scoarte ar putea sa deraieze trenul imposturii in care s-au urcat prea multi oportunisti, cu unghie mare la degetul mic si care sparg o ceapa pe laptopul de pe genunchi. Totusi, ei vor sa faca istorie.
Este posibil, dar putin probabil, pentru ca "istoria e intemeiata pe conversatia dintre Eva si dracul". In zadar insa, pentru ca nu pot construi destine si, cu atat mai putin, cultura.
Din nefericire, in Romania, mintile comode, lenea, lichelismul sunt abil camuflate in etichete de vestimentatii oste
