Dacă România ar reuşi să absoarbă fonduri europene reprezentând 3-4% din PIB şi ar elimina risipa, efectul cheltuielilor publice ar fi mai amplu în economie, este de părere profesorul de economie Daniel Dăianu. "Rolul fondurilor europene nu este marota lui Dăianu. Asta e realitatea. Dacă reuşim să absorbim 3-4% din PIB, vom putea evita prociclicitatea consolidării fiscale. Prociclicitate ceteris paribus, pentru că noi, dacă am elimina din risipă, ca să mă exprim aşa,… şi deturnarea de fonduri, noi am putea avea cu acelaşi nivel de cheltuieli publice un alt efect real în economie", a spus Dăianu la prezentarea raportului Bruegel privind criza în Europa Centrală şi de Est. Dăianu este de acord cu economiştii care atrag atenţia că, printr-o consolidare fiscală puternică într-o perioadă de restrângere a intermedierii financiare, "poţi să omori economia", dar crede că fără un efort de consolidare pieţele vor reacţiona negativ, iar finanţarea deficitelor devine imposibilă. "De aceea programele de ajustare ale FMI şi CE nu au cerut: tăiaţi dur deficitele bugetare. Este totuşi diferenţă de la cer la pământ între o ţară care are deficit din cauza crizei şi una care are un deficit structural ocultat ani de zile şi care iese la iveală acum în toată splendoarea sa. În contextul primelor la risc din ce în ce mai nenorocite, se închid pieţele dacă nu ai măcar un început de consolidare fiscală", a mai spus Dăianu.

Dacă România ar reuşi să absoarbă fonduri europene reprezentând 3-4% din PIB şi ar elimina risipa, efectul cheltuielilor publice ar fi mai amplu în economie, este de părere profesorul de economie Daniel Dăianu. "Rolul fondurilor europene nu este marota lui Dăianu. Asta e realitatea. Dacă reuşim să absorbim 3-4% din PIB, vom putea evita prociclicitatea consolidării fiscale. Prociclicitate ceteris paribus, pentru că noi, dacă am elimina din risipă, ca să mă