GĂGĂUZIA: În satul Chirşova, situat lângă Comrat, trăiesc oameni de cinci etnii: bulgară, găgăuză, ucraineană, moldovenească şi rusă. Nimic nu-i împiedică să vorbească aceeaşi limbă, mai ales când se adună la crâşma din localitate.
Aici, după un pahar cu prietenii, etnia nu mai contează. Limba rusă devine pe înţelesul tuturor. „Nu avem nevoie de moldovenească. O folosim doar în şcoală sau dacă mergem cu treburi la Chişinău", spune barmaniţa Olga Arnăutu, de origine bulgară. „Dacă vine vreun moldovean la noi şi ştie doar româneşte, ne descurcăm. Înţelegem cuvinte elementare ca ţigări, apă sau bere. Mai mult nici nu ne trebuie", adaugă şi Liuba Petrova, patroana crâşmei.
„Nu e viaţa noastră"
Maria este una dintre cei 156 de moldovenii din Chirşova care constituie o minoritate în sat. Tânăra abia trecută de 30 de ani s-a măritat cu un localnic de etnie bulgară de aici. Acasă, cei doi soţi şi-au educat copiii doar în limba rusă. „Nu pierdem limba maternă. Este acelaşi lucru ca şi cei care pleacă de aici şi muncesc în Italia. Ce, ei o pierd?", spune femeia, care vinde legume la marginea unui drum. Limba română nu este singura care-i desparte pe localnicii din Chirşova de restul moldovenilor. Mulţi dintre ei nici măcar nu ştiu cine-i primul-ministru sau preşedintele ţării. „Noi suntem în Găgăuzia şi privim doar ştirile noastre de aici. Restul nu ne inmteresează. Nu e viaţa noastră", mai explică barmeniţa.
Citeşte şi:
Găgăuzia, ţinutul unde româna e limbă străină
