Insistenţa Germaniei cu privire la adoptarea măsurilor dure de austeritate de către Irlanda, Grecia şi ceilalţi membri din zona euro indisciplinaţi fiscal i-a făcut pe mulţi să creadă că Berlinul şi-a întors spatele faţă de moneda euro, scrie The Wall Street Journal.

Dar înţelegerea europeană, venită la iniţiativa Germaniei, de a crea un mecanism de bailout prin care pe viitor şi investitorii să piardă o parte din bani în momentul în care o ţară este salvată arată exact contrariul. Cu alte cuvinte, cancelarul german Angela Merkel crede că moneda euro este esenţială pentru prosperitatea ţării pe care o conduce. În urma acordului, Germania s-a angajat în susţinerea viitoarelor finanţări ale ţărilor din zona euro care vor întâmpina probleme, chiar dacă fondul de salvare de 750 mld. euro lansat în primăvara acestui an expiră în 2013.

În plus, Berlinul a renunţat la ideea ca investitorii să împartă în mod automat posibilele pierderi, acest lucru urmând să se întâmple numai în condiţiile în care ţara respectivă este declarată insolventă prin votul unanim al tuturor membrilor din zona euro.

Această concesiune politică face ca posibilitatea ca investitorii să sufere pierderi să fie destul de redusă. De exemplu, în prezent, liderii europeni susţin că până şi Grecia este solvabilă în ciuda perspectivelor slabe de revenire economică şi a datoriilor mari pe care le deţine (peste 125% din PIB).

"Germanii au acceptat faptul că vor mai exista planuri de salvare după ce au renunţat la ideea ca deţinătorii de obligaţiuni să înregistreze pierderi în mod automat", spune Simon Tilford, economist-şef al Centrului de Reformă Europeană din Londra. Scopul de a ajunge la un acord cu Franţa şi alte ţări din zona euro reflectă credinţa încă puternică a clasei politice germane că salvarea monedei comune este un interes naţional vital. Moneda euro a permis industriilor d