O criza economica nu genereaza efecte doar asupra veniturilor populatiei, ci si asupra comportamentului de consum. Atunci cand in media apar zilnic stiri legate de concedieri sau scaderi de salarii ai automat tendinta de a iti reduce cheltuielile, desi veniturile tale poate ca nu s-au diminuat si nici nu esti pus pe lista de concedieri a companiei pentru care lucrezi, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.
Un asemenea comportament este absolut normal.
Astfel, daca in T3.08, consumul final al gospodariilor populatiei ca aport la PIB era cu 16,1% peste nivelul din T3.07, in doar trei luni acest indicator s-a prabusit la -4,7%, peste inca trei luni s-a ajuns la o scadere de 12,3%, iar peste inca trei luni scaderea a ajuns la 14,7%. Ponderea in PIB a consumului final al gospodariilor este de 60%.
Intr-un interval de timp atat de scurt veniturile populatiei nu aveau cum sa scada semnificativ, si nici somajul nu a explodat peste noapte, dar incertitudinea generata de criza i-a determinat pe romani sa isi limiteze cheltuielile la strictul necesar. Toate au insa o limita.
In acelasi timp, consumul final efectiv al administratiilor publice a variat mult mai putin, in T4.09 acesta fiind chiar mai mare decat in T4.08, ceea ce arata ca, intr-un an in care economia a scazut cu 7,1%, autoritatile publice au cheltuit mai mult decat intr-un an in care economia a crescut cu 7,1%.
Conform INS, in T3.10, consumul gospodariilor populatiei a scazut in volum cu 1,2% fata de T2.10, si cu 1% fata de T3.09, scaderi de mica amploare daca luam in considerare faptul ca in trimestrul respectiv salariile a peste 1 milion de persoane au scazut, iar preturile au crescut datorita majorarii TVA.
Mai mult, daca analizam evolutia nu in volum, ci in preturi curente, consumul populatiei ca aport la PIB a fost de 81,2 miliarde lei in T3.10, cu 12,
