Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte astăzi pe Sf. Ierarh Nicolae, făcător de minuni şi înainte vestitorul lui Moş Crăciun. Sf. Ierarh Nicolae s-a născut pe la sfârşitul secolului al treilea în localitatea Patara din Lichia-Asia Mică. Părinţii săi, Teofan şi Nona, erau buni creştini, cu o stare socială închegata, iar unchiul său era episcop, astfel că l-au crescut pe Nicolae cu bună credinţă şi dragoste pentru Dumnezeu. Era doar un adolescent când, în urma unei molime, s-au stins din viaţă părinţii săi iar la această vârstă fragedă tânărul Nicolae reuşise să-şi însuşească o cultură deosebită şi o înţelepciune robustă.

Trăieşte intens o viaţă închinată lui Hristos luând calea desăvârşirii, este hirotonit preot după multă insistenţă, consacrându-şi viaţa slujirii lui Dumnezeu şi a semenilor săi. Murind episcopul de Mira, poporul credincios, cunoscându-i viaţa sfântă, îl roagă să primească treapta episcopală. El refuză din multă smerenie dar, la sfatul Sfântului Metodie Patriarhul Constantinopolului, este hirotonit episcop, începându-şi slujirea de ierarh desăvărşit al lui Hristos – slujba celor mulţi şi necăjiţi. Sângeroşii împăraţi Diocleţian şi Maximilian au început prigonirea creştinilor iar Sfântul Nicolae a fost victimă a persecuţiilor. “A îndurat temniţă grea, bătăi crunte, înfometare şi însetare până în anul 313 când, prin Edictul de la Mediolanum al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, s-a restabilit pacea şi buna aşezare a bisericii. Nicolae îşi continuă viaţa sfântă şi luptă pentru apărarea bisericii lui Hristos, pălmuindu-l pe ereticul Arie, pentru necredinţă.

El şi-a împărţit toată averea celor aflaţi în nevoi, părăsind această lume în anul 342 (348?), lăsând în urma sa o lucrare plină de har şi sfinţenie, o Biserică aşezată pe temelia sacrificiului său şi a mucenicilor lui Hristos din vremea persecuţiilor aflăm de la părintele-profesor Emil Ne