WikiLeaks a continuat publicarea documentelor secrete americane, ultimul, cu efect de bombă, fiind lista confidenţială a instalaţiilor sensibile din întreaga lume pe care SUA doresc să le protejeze. În fluxul dezvăluirilor apar şi telegrame referitoare la România.
The Guardian a citat un document publicat de WikiLeaks în care se arată că o companie germană, care în 2007 intenţiona să furnizeze ilegal Iranului echipamente legate de industria de apărare, a vizat intermediari din România, Croaţia sau Rusia, pentru a evita embargoul. Documentul diplomatic american nu precizează dacă în final a fost implicat sau nu un intermediar din România şi nici dacă a fost vorba de o firmă sau o persoană fizică.
Departamentul de Stat american a cerut Ambasadei din Bucureşti, în iunie 2009, date despre lideri români şi despre relaţiile lor personale cu oficiali sau oameni de afaceri din Rusia, despre politica internă şi reforme democratice. A fost cerută o gamă largă de informaţii, unele privitoare la securitatea energetică şi vulnerabilitatea la influenţa rusă în nivele de conducere, servicii secrete şi ministere, despre acorduri oficiale sau secrete cu Rusia, Iran şi alte state din bazinul caspic, despre implicarea crimei organizate în sectorul energetic.
România, respectiv Bucureştiul apar în telegramele diplomatice americane în legătură cu summitul NATO din 2008 sau în legătură cu investigaţiile privind zborurile CIA în Europa, unde se menţionează un astfel de zbor pe ruta Guantanamo-Tenerife-Constanţa în aprilie 2004. O notă din februarie 2009 arată că Hillary Clinton, la o întâlnire cu ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, a declarat că va fi teribil dacă România şi Polonia vor fi complet izolate de politica energetică a Rusiei şi Ucrainei. Kouchner a răspuns că un grup de europeni intenţionează să asigure o conductă pentru una sau alta dintre ţări.
