"Noiembrie 2010 se incheie apoteotic, cu unul dintre cele mai de seama evenimente culturale gazduite de Iasi in acest an", anunta, saptamina trecuta, unul dintre site-urile care prezinta viata culturala (atita cit mai e ea) a Iasului. O lansare de carte si un concert de muzica veche au determinat entuziasmul editorului de la publicatia online respectiva. Lansare si concert... fapte altfel banale in unele zone urbane ale Romaniei. Si totusi, scepticul poate accepta sa-i dea dreptate entuziastului de asta data. Istoricul Stefan Lemny, specialist in istoria culturala de secol al XVIII-lea , cu doctorate la Iasi si la Paris, fost cercetator la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" si responsabil in prezent de colectiile de istorie de la Biblioteca Nationala a Frantei, a lansat in urma cu un an in spatiul francez volumul Les Cantemir. Acesta urmareste destinul neobisnuit al familiei care a dat culturii europene doua figuri remarcabile: Dimitrie Cantemir si fiul sau Antioh. Pentru Occident, Cantemir continua sa ramina o mare necunoscuta, iar cartea lui Lemny este prima lucrare serioasa aparuta in Vest care abordeaza subiectul. In mai putin de un an, Polirom a editat versiunea romaneasca a volumului, in traducerea Magdei Jeanrenaud si sub titlul Cantemirestii. Aventura europeana a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea. Un eveniment editorial care a coincis cu ambitiile directorului Centrului Cultural Francez din Iasi, Jose Maria Queiros, de a-i aduce in Romania pe Jordi Savall si ansamblul Hesperion XXI in cadrul "Toamnei muzicii vechi". CD-ul "Istanbul. Dimitrie Cantemir. Cartea Stiintei Muzicii si traditiile muzicale serafade si armene" a reusit sa puna in lumina o convietuire culturala putin cunoscuta, intre turci, armeni si evrei, in orasul capitala a Imperiului Otoman in jurul anului 1700. Acesta cuprinde melodii din lucrarea Cartea muzicii de Dimitrie Cantemi