Ţările din Europa Centrală şi de Est precum Cehia, Polonia sau Ungaria nu mai par dispuse să adopte euro până ce moneda unică europeană nu îşi dovedeşte viabilitatea. Discursul oficialilor de la Bucureşti este total diferit.
Premierul ceh Petr Necas susţine că problemele cu care se confruntă moneda unică europeană pot prelungi existenţa coroanei cehe atâta timp cât acest lucru va fi benefic pentru economie, scrie Bloomberg.
Un mesaj similar a trimis şi guvernatorul băncii centrale poloneze Marek Belka. El crede că adoptarea euro trebuie făcută atunci când Uniunea Europeană îşi va ajusta instituţiile economice şi politice astfel încât să fie capabilă să susţină o monedă unică stabilă.
"Uniunea monetară europeană este un proiect ambiţios, dar neterminat. Ambiţiile politice nu au fost dublate de capacitatea şi dorinţa de a ajusta corespunzător instituţiile. Din această cauză viitorul euro este incert, punându-ne pe noi într-o mare dilemă", spune Belka.
România face excepţie
În cazul României, în pofida reticenţei arătate în ultima vreme de liderii din regiune, nu există nicio îndoială la nivelul oficialilor că aceasta este singura soluţie pentru progresul ţării
Aderarea la zona euro va aduce României beneficii sub aspectul stabilităţii preţurilor, dar fără o schimbare a mentalităţii populaţiei spre modelul germano-baltic, va cauza fie o majorare a şomajului, fie deficite externe mari, declara în septembrie economistul-şef al BNR Valentin Lazea.
Dar, deşi România nu se află într-o poziţie confortabilă din perspectiva adoptării euro din cauza creşterii datoriei publice, precum şi a deficitului bugetar şi a riscului de ţară încă ridicate, ţara noastră îşi menţine ţinta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, a afirmat şi Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administraţie al BNR. "Aş vrea să prind per
