Arheologii au găsit o râşniţă şi seminţe vechi de 6000 de ani.Descoperirea a fost făcută în apropierea fundaţiei unei locuinţe preistorice, astfel că specialiştii spun că seminţele şi râşniţa au fost puse acolo pentru a-i îmbuna pe zei.
Arheologii de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău au făcut o descoperire unicat pentru nord vestul României. Pe şantierul arheologic de Leşmir, pe locul unde vor fi construite sonde de extragere a petrolului, cercetătorii au găsit câteva sute de grame de seminţe perfect conservate, puse la fundaţia unei locuinţe, a căror vechime depăşeşte 6000 de ani.
„Agricultorii” de acum 6000 de ani ai Sălajului
„Într-o groapă, aflată în apropierea unei construcţii a apărut iniţial o râşniţă primitivă, confecţionată dintr-o lespede plată de gresie. Sub lespedea de piatră am avut însă surprinderea să găsim o cantitate de câteva sute de grame de seminţe de cereale perfect conservate. Descoperirea în sine este importantă nu doar din prisma faptului că sunt extrem de rare cazurile în care se păstrează seminţe în aşezările preistorice din zona Transilvaniei, dar şi prin starea de conservare excelentă a acestora şi evident prin vechimea lor”, explică Ioan Bejinariu, arheolog la Muzeul de Istoria şi Artă Sălaj.
Pe baza ceramicii descoperite, aşezarea de la Leşmir unde au apărut seminţele poate fi atribuită perioadei eneoliticului şi se datează în a doua jumătate a mil. V î. Hrs.(cca. 4500 – 4000 î. Hrs.). Aşadar cerealele descoperite au o vechime de peste 6000 de ani.
În mod firesc apare întrebarea, care au fost factorii care au permis conservarea aproape perfectă a acestora pe parcursul unei îndelungate perioade de timp? „Fără îndoială cel mai important a fost solul care a avut parametrii necesari acestui proces, deşi seminţele nici măcar nu fuseseră depuse într-un vas de lut ars, ci direct pe f