Iţele juridice în cazul lui Julian Assange, care în urmă cu câteva luni punea prima "bombă" la baza edificiului diplomatic american, s-au încurcat rău.

Fondatorul site-ului WikiLeaks, Julian Assange, a fost astăzi (marţi, n.r.) arestat de Poliţia britanică în baza unui mandat de urmărire european emis de Suedia. Mandatul respectiv nu viza însă, aşa cum ar fi fost de aşteptat, dezvăluirile despre americani, ci un presupus "viol" sau "agresiune sexuală", sau "sex prin surprindere" – delicte pe care două suedeze pretind că le-ar fi comis asupra lor.

Ciudat este şi momentul când s-a luat măsura emiterii mandatului de arestare pe numele lui Assange. Aceasta a survenit la câteva zile după primele dezvăluiri făcute de Assange pe WikiLeaks, în vara aceasta, despre Irak şi Afganistan. Cele două "victime" suedeze "amânaseră" ca din întâmplare momentul raportării presupusului viol până la acea dată. De altfel, nici din declaraţiile date autorităţilor suedeze nu reiese clar dacă a fost viol, sex în grup consimţit de toţi trei sau cine pe cine ar fi violat până la urmă.

Principalul avocat al lui Assange, Mark Stephens, a afirmat că toate acestea sunt o "manevră politică", iar purtătorul de cuvânt al site-ului WikiLeaks, Kristin Hrafnsson, consideră că arestarea lui Assange este "un atac la adresa libertăţii presei". Toate acestea, mascate, aşa cum pare la prima vedere, într-un act de viol. Şi asta pentru că justiţia americană, care ar vrea să pună mâna pe Assange, nu are deocamdată pârghiile necesare. Or, tocmai din această cauză Assange nu vrea să ajungă în Suedia, pentru că de acolo ar putea fi extrădat în Statele Unite, care au fost cele mai afectate de dezvăluirile sale şi care l-ar putea judeca pentru divulgare de secrete militare şi diplomatice.

În ceea ce priveşte justiţia suedeză, care a emis mandatul de arestare european pe