Cangrenată de o lungă istorie de corupţie şi de imixtiune politică, justiţia română se află, în prezent, într-o situaţie mai bună, dar continuă să aibă nevoie de supravegherea Europei pentru a se debarasa de anumite rele, potrivit unor experţi, citaţi de AFP, potrivit Mediafax.

"Din 2004, când presiunile din partea Europei s-au intensificat în vederea aderării noastre (la Uniunea Europeană), progresele sunt importante", apreciază judecătorul Cristi Danileţ, unul dintre primii care au denunţat deriva unui sistem subminat de ani de dictatură.

După patru ani de la intrarea României în Uniunea Europeană (UE), la 1 ianuarie 2007, puterea judiciară este independentă de Executiv, uneori mai mult decât în alte ţări europene, iar parchetul anticorupţie (DNA) funcţionează în mod "convingător", potrivit unui raport al Uniunii.

"Dar problemele persistă", mai ales în privinţa asanării sistemului judiciar, a declarat fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, iniţiatoarea unor reforme-cheie, între 2004 şi 2007.

Un scandal de săptămâna trecută ilustrează progresele înregistrate şi pe cele care mai rămân de făcut.

O judecătoare din cadrul Curţii de Apel Iaşi (nord), Georgeta Buliga, a fost anchetată pentru că ar fi primit mită în valoare de câteva mii de euro, în schimbul unei hotărâri favorabile, într-un caz de partaj al bunurilor între un bărbat şi fosta lui soţie.

Alertat de femeie, parchetul anticorupţie a acţionat rapid şi a permis arestarea magistratului în flagrant delict.

Însă fosta soţie afirmă că paznicul eticii profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu i-a acordat nicio atenţie, atunci când ea a sesizat această instituţie.

Compus din magistraţi, CSM a fost criticat de peste 350 de judecători şi procurori, în martie, pentru că a ezitat să ia măsuri contra a doi judecători din cadrul Înaltei Curţi de Justiţie,