Publicația „Lumea în 2011“, realizată de Capital și The Economist, cuprinde o secțiune dedicată exclusiv României. Figurează în ea atât cifrele care vor marca economia autohtonă în 2011, cât și opiniile unora dintre cei mai respectați profesioniști din piață.

«România are unul dintre cele mai mari bugete structurale din regiune, ceea ce creează îngrijorări privind sustenabilitatea fiscală», își începe comentariul Lucian Croitoru. Pe un ton cvasipesimist, consilierul guvernatorului BNR e de părere că „reluarea creşterii economice la rate apropiate de potenţial, adică de nivelul sustenabil, depinde de intrări adecvate de capitaluri străine în sectorul privat. Dar cei care înainte de criză investeau sume cu mult peste cele necesare finanţării creşterii economice sustenabile, astăzi, aşteaptă. Aşteaptă reforme şi ajustări care să asigure sustenabilitatea fiscală“. Iar, atâta timp cât sectorul bugetar și sistemul de contribuții sociale nu este profund reformat, sperăm degeaba la o repornire a motoarelor economiei.

Unul dintre semnele privind șansele României pe termen scurt va veni peste doar câteva luni: „suportul politic pentru prudenţă fiscală va fi testat în martie 2011, când acordul cu FMI ­expiră şi un alt acord va fi necesar, nu din motive ­financiare, ci pentru a importa credibilitate“.

Blestemul fiscalității deficitare

„Faptul că jumătate din istoria recentă a României s-a desfăşurat în condiţii de campanie electorală distorsionează mult fiscalitatea, îndepărtând-o de la baza ei raţională şi de la funcţia ei strategică“, remarcă Florin Talpeș, președintele Softwin Group, într-o analiză a perspectivelor fiscale ale României în noul an, pornită de la ideea că „în 2011 va conta doar ce gândesc PDL în materie de fiscalitate şi FMI în termeni macroeconomici“. Se teme că va fi un an marcat de agresivitatea controalelor fiscale, generată de