O mare parte a istoriei oraşului Galaţi a fost determinată de amplasarea sa geografică pe Dunăre, mai exact pe importanta arteră comercial-fluvială europeană formată de Canalul Dunăre – râul Main – fluviul Rin.

La începutul secolului al XIX-lea, Franţa, Anglia şi Rusia deschideau consulate în acest oraş, iar în 1837, Galaţiul dobândea statutul de port liber (porto-franco), statut ce va contribui în mod semnificativ la înflorirea sa economică, în special datorită exportului masiv de cereale. După 1856, oraşul devenea, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării.

Palatul Navigaţiei, eleganta construcţie ce domină portul Galaţi, a fost ridicată la începutul secolului XX şi finisată în 1912, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Fusese concepută pe trei niveluri, avea să fie alcătuită din cărămidă, având o fundaţie aşezată pe piloni şi un turn în partea de est care să îi confere vizibilitate de la distanţă mare. Denumită astăzi Gara Fluvială, clădirea este în prezent sediul mai multor instituţii precum „Administraţia Porturilor Dunării Maritime" sau „Compania de Navigaţie Fluvială Română Navrom".