Ediţia de Moldova a cotidianului Adevărul este o premieră pentru mass-media din Basarabia. Pe fundal, piaţa presei de limbă română din Republica Moldova este în creştere, mai ales calitativă.
Presa din Republica Moldova a cunoscut o adevărată relansare după instalarea la putere a Alianţei pentru Integrare Europeană, o coaliţie guvernamentală de orientare europeană, în urma alegerilor parlamentare din iulie 2009.
După 8 ani de guvernare comunistă, Republica Moldova se situa în categoria ţărilor cu presă „parţial liberă” în indicele libertăţii presei pe anul 2009, stabilit de organizaţia „Reporters sans Frontiers”. Această clasificare era justificată: televiziunea publică a fost monopolizată de guvernanţi, partidele politice de opoziţie fiind lipsite de acces la postul naţional. Ziarele independente cu acoperire naţională erau supuse unei cenzuri de ordin economic: firmele care doreau sa plaseze publicitate în aceste publicaţii erau supuse unor presiuni din partea organelor fiscale la indicaţia autorităţilor. Funcţionarii de stat sfidau nestingheriţi prevederile Legii presei, refuzând să ofere ziariştilor informaţia solicitată de interes public.
De notorietate a devenit cazul ziaristei Alina Anghel de la ziarul „Timpul” care a fost lovită în cap cu ranga de către persone necunoscute după apariţia în paginile ziarului a unor anchete care dezvăluiau anumite abuzuri ale Guvernului.
Starea presei, mai bună după venirea AIE
După schimbarea puterii, la Chişinău lucrurile s-au schimbat în bine. Au fost lansate două posturi de televiziune de ştiri – Publika TV şi Jurnal TV, adevărate platforme de dezbateri publice. Prima televiziune este o investiţie a omului de afaceri român Sorin Ovidiu Vântu, iar cea de-a doua aparţine unei companii germane. Televiziunea Publika TVa fost recunoscută drept cea mai echidistantă televiziune în reflectarea r