Cererea de ciment la nivelul Capitalei va fi alimentată în următorii ani de proiectele de infrastructură şi de cele rezidenţiale şi mai puţin de investiţiile în construcţia de spaţii de birouri sau de centre comerciale, a declarat Mihai Rohan, directorul general al Carpatcement, în cadrul conferinţei
Meet the CEO, organizată ieri de revista Business Magazin.
În următorii cinci ani nu vor mai fi începute clădiri de dimensiuni mari în Bucureşti, ci vor fi finalizate abia cele a căror construcţie deja a început, a apreciat Rohan.
El a spus de asemenea că piaţa cimentului din România va reveni la nivelul atins în 2008, de circa 12 milioane de tone, abia peste zece ani. Nivelul din 2008 a fost similar celui consemnat în anul 1987, considerat unul dintre cei mai buni ani pentru producţia de ciment din România.
Pe de altă parte, el a apreciat că una dintre caracteristicile României de-a lungul timpului a fost indecizia politică, arătând că nici în prezent ţara nu şi-a găsit direcţia. "România de astăzi este precum un vapor în derivă, care nu are cârmaci şi nu ştie încotro să meargă. Este plină de oameni deznădăjduiţi." Întrebat de ce nu a intrat în politică, Rohan a precizat că în acest domeniu "există multă mizerie şi probabil nu mi-ar fi dat la fel de multe satisfacţii pe câte insatisfacţii".
Rohan, supranumit "tatăl cimentului", are o carieră de 42 de ani pe piaţa de profil şi este considerat cel mai experimentat manager român din industria cimentului.
El şi-a început cariera la Institutul de Cercetări şi Proiectări în Construcţii şi Materiale de Construcţii, unde a proiectat fabrici de ciment pentru export, după care la începutul lui '89 a fost numit director economic la Centrala Cimentului, care avea în subordine toate fabricile de ciment din ţară.
După Revoluţie, când întregi sectoare economice care fuseseră integrate s-au s
