România e una din ţările cele mai generoase în privinţa concediului de maternitate din Europa, cu 24 de luni de concediu plătit, în timp ce altor state membre li se pare "nerezonabilă" până şi decizia Parlamentului European de accepta extiderea acestuia la 20 de săptămâni faţă de 14 cât este în prezent.
Consiliul Miniştrilor europeni pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consum (EPSSCO) s-a reunit ieri, la Bruxelles, pentru a discuta propunerile legate de concediul de maternitate. Miniştrii nu au ajuns însă la un acord din cauza situaţiilor economice diferite de la un stat membru la altul.
Majoritatea miniştrilor prezenţi la consiliul de ieri au apreciat că acceptarea de către Parlamentul European a extinderii perioadei minime a concediului pentru creşterea nou născuţilor nu reprezintă un punct de pornire realist în negocierile pe marginea acestui subiect.
De unde bani pentru încă şase săptămâni
Reprezentanţii statelor membre au ridicat problema implicaţiilor financiare în cazul acordării unor perioade mai lungi de concediu de maternitate. Principiul suveranităţii naţionale rămâne însă cel sub care fiecare ţară va decide cât de lungă va fi perioada minimă de concediu pentru noile mame. În acelaşi timp, miniştrii statelor membre au cerut Parlamentului European un nou raport al impactului financiar pe care l-ar avea prelungirea concediului de maternitate.
Care este poziţia statelor membre
Belgia, care deţine preşedinţia UE până la sfârşitul acestui an a susţinut propunerea iniţială a Comisiei Europene de a prelungi concediul doar de la 14 la 18 săptămâni. Ungaria şi Polonia, cele două ţări care vor prelua preşedenţia UE în 2011, sunt cele care vor concretiza o soluţie la nivel european, în cazul în care concluziile acestora vor mulţumi miniştrii din toate ţările membre ale UE. Printre statele care s-au
