Simptome
Simptomele insuficienţei cardiace depind de stadiul acesteia, de tipul de insuficienţă (stânga sau dreapta), de natura şi de gravitatea maladiei cauzale. Ele pot fi uşoare sau severe, persistente sau temporare. Uneori, în stadiile compensate, bolnavul nu este conştient că are un grad de insuficienţă cardiacă, că suferă de o boală cardiacă de o anumită gravitate (de exemplu, cardiopatia ischemică nedureroasă, unele boli valvulare, cardiomiopatii etc.). Ceea ce nu este în nici un caz un lucru îmbucurător sau inofensiv, căci întârzie luarea deciziilor terapeutice, esenţiale pentru evoluţia ulterioară a bolnavului. De aceea, controalele periodice la medicul de familie au, printre altele, rolul de a semnala astfel de situaţii.
Unul dintre simptomele principale este dispneea (respiraţie dificilă), care apare iniţial la eforturi mai mari, apoi din ce în ce mai mici, minime, ulterior, şi în repaus. Dispneea este accentuată atunci când bolnavul stă întins şi se ameliorează dacă acesta stă în şezut, de aceea, suferinzii preferă să doarmă având capul patului ridicat la un unghi de 45 de grade. Alteori, dispneea apare în timpul nopţii, trezind bolnavul din somn. Dispneea mai este însoţită de tuse seacă, frecventă, iritativă, uneori, cu expectoraţie sanguinolentă. Mai apar oboseală şi slăbiciune, scăderea capacităţii de efort (din cauza reducerii fluxului periferic de sânge), edeme ale membrelor inferioare, ascita (lichid în abdomen) şi hepatomegalie (mărirea de volum a ficatului).
Creşterea presiunii intraabdominale produce scăderea apetitului (cu toate acestea se produce o creştere în greutate prin retenţia de lichide), greaţă, balonare, constipaţie, iar scăderea irigaţiei cerebrale determină confuzie, anxietate, dureri de cap, tulburări de memorie, insomnii etc.
Diagnostic
Diagnosticul este pus pe baza unui consult cardiol
