România trebuie să-şi definească datoria publică maxim acceptată de investitori, care se situează probabil în jur de 40% din PIB, iar autorităţile trebuie să accepte acest nivel, consideră economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

Lazea a prezentat cinci aspecte pe care raportul realizat de Bruegel privind criza în Europa Centrală şi de Est nu le subliniază suficient de mult. Bruegel este un grup independent de experţi europeni în domeniul economic, cu sediul la Bruxelles. "Pieţele de capital nu tratează toate ţările în mod egal, cu aceeaşi unitate de măsură. Se spune că Ucraina a dat faliment cu o datorie publică de numai 37% din PIB. Este o idee esenţială faptul că privirea pieţelor de capital asupra ţărilor din această zonă diferă fundamental. Ceea ce e permis unei ţări în materie de datorie publică nu este permis sau acceptat altei ţări", a declarat Lazea, în conferinţa de prezentare a studiului.

Acesta crede că proiecţii privind datoria publică care ar putea creşte "mai mult sau mai puţin în linie" cu evoluţia de dinaintea crizei sunt "un pic" hazardate. "Dacă este adevărat că pieţele de capital tratează ţările în mod diferit, atunci România trebuie să-şi definească acel nivel maxim de acceptabilitate până la care poate să meargă cu datoria publică, probabil acesta este undeva la 40% din PIB, şi să se oprească acolo, nu la 60% - 80% - 100% din PIB, aşa cum le este permis altor ţări. Este această lecţie înţeleasă? Este ea internalizată? Mă îndoiesc", a afirmat economistul-şef al băncii centrale, citat de Mediafax.

Datoria publică a României a crescut în luna septembrie cu 3,3% faţă de august, la 185,28 miliarde de lei (aproximativ 43 miliarde euro), majorându-şi ponderea în PIB cu 1,17 puncte procentuale, la 36,22%.

Profesorul Daniel Dăianu, unul dintre autorii studiului, a fost de acord că pieţele tratează statele în mod diferit, nu numai