Oamenii fără casă au voie să stea la Centrul de Primire în Regim doar trei luni, iar locul este luat cu asalt după prima ninsoare. După ce perioada de şedere s-a terminat, persoanele defavorizate sunt duse fie la alte centre mai mari, ori la azile de bătrâni, sau se încearcă reintegrarea lor în familie. Cei mai mulţi giurgiuveni care au ajuns la Giurgiu Nord au fost bătrâni.

Înfiinţat în 2006, prin hotărâre a Consiliului local Giurgiu, Centrul de Primire în Regim de Urgenţă a Persoanelor Defavorizate a găzduit aproape 400 de giurgiuveni care au rămas fără casă, în ultimii patru ani.

Oamenii au găsit aici hrană, adăpost şi chiar tratament medical, neplătind nimic pentru toate acestea. Toate sumele necesare asigurării lor a unui trai decent, chiar dacă temporar, sunt suportate de la bugetul local. Cheltuielile se ridică la câteva sute de lei lunar pentru o persoană, doar cele trei mese pe zi pentru un giurgiuvean fără adăpost costând circa 8 lei.

“Aglomeraţie la centru a fost întotdeauna iarna, când circa 15 oameni ai străzii vin înfriguraţi la sediul Direcţiei pentru Asistenţă Socială a municipiului Giurgiu. Acum există un singur beneficiar, dar ne aşteptăm să vină mulţi în următoarea perioadă”, ne-a declarat directorul adjunct administrative al DAS Giurgiu, Jeniţa Roşu.

Mulţi oameni fără casă au sub 40 de ani

Cei mai oameni ai străzii care s-au “cazat” la Giurgiu Nord au fost în 2007, respectiv 137 de giurgiuveni, dintre care 74 bărbaţi şi 63 femei. În 2008 au fost 81 de oameni, iar în 2009, numărul lor a scăzut simţitor la 57, iar din ianuarie şi până în preznet, doar 19 persoane au stat la centru.

Cei mai mulţi giurgiuveni găzduiţi la Giurgiu Nord sunt bătrâni. Din datele DAS Giurgiu, în perioada 2006-2010, au fost la centru aproape 100 de persoane care fac parte din această categorie de vârstă. Surprinzător, dar în urma lor