Islanda reuseste sa iasa din recesiune, ca urmare a unei decizii contestate la vremea ei, iar FMI subliniza cat de subred este contextul economic actual, in lipsa vointei politice de a rezolva problemele financiare ale Europei cu orice pret.
Decizia din urma cu doi ani a Islandei de a forta creditorii - detinatorii de bonduri - bancilor sa-si asume pierderea pentru esecul sistemului bancar pare ca-si arata roadele in prezent, cand cifrele oficiale arata ca tara a iesit din recesiune in trimestrul trei.
Economia islandeza, care s-a contractat pana in vara, a crescut cu 1.2 procente in cele trei luni ce s-au incheiat in septembrie, informeaza The Guardian.
Printr-un referendum devenit celebru, Islanda a respins schema de plata a datoriilor care odata reprezentau de 11 ori valoarea PIB-ului acestei tari, in conditiile in care bancile islandeze reprezentatu o vedeta pe piata depozitelor bancare.
Spre deosebire de Irlanda, cetatenii islandezi au refuzat sa plateasca debitele acumulate de sectorul bancar. Detinatorii de bonduri au fost obligati sa accepte o reducere considerabila a valorii titlurilor de credit pe care le detineau, dupa ce bancile islandeze au imprumutat peste ceea ce-si permiteau pentru a finanta investitii peste hotare.
Reintoarcerea in zona pozitiva a cresterii economice ar putea pune presiune pe liderii irlandezi pentru a explica de ce au respins varianta radicala de restructurare a debitelor - similara celei islandeze - si o despartire de zona euro.
Moneda nationala a islandei s-a depreciat puternic, ajutand astfel masiv la intarirea exporturilor.
Castigatorul premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, a facut deja apel la Irlanda, Grecia si Portugalia pentru a parasi zona euro si sa-si asume falimentul - solutie care se dovedea mai ieftina decat cea de plata a datoriilor