Poate nu toata lumea stie ca sfanta mucenita pe care am praznuit-o astazi, imediat dupa Sfantul Mare Ierarh Nicolae, era un simplu copil, o fetita de 12 ani ucisa chiar de... parintii ei. Este o ocazie nimerita pentru a ne problematiza si a constientiza, prin cuvintele aceluiasi minunat parinte Nicolae Tanase cu privire la boala uriasa, la cancerul duhovnicesc care mistuie de cel putin doua decenii, pana la nimicire, neamul nostru si care, duhovniceste, nu ne prevestesc nimic altceva decat dezintegrarea . Este vorba de pruncuciderile mascate sub numele de... intreruperi de sarcina sau de "mijloace contraceptive", care, in realitate, lichideaza fara mila viata deja conceputa a unui prunc, aflat in stadiul de embrion sau de fat. Intr-un cuvant: avortul, direct sau indirect, vazut sau nevazut.
Aparent s-ar spune ca suntem un popor extrem de credincios. Fiecare mare sarbatoare sau sfant praznuit, cu sfinte moaste, aduna mii si uneori chiar zeci sau sute de mii de inchinatori. Si ieri, si astazi, moastele Sfantului Nicolae si cele ale Sfintei Filofteia au strans in jurul lor mii de oameni. Ceea ce, daca am judeca pripit si superficial, cu cuget trupesc, am putea spune ca este foarte bine. Sigur ca evlavia si ravna, daca sunt sincere, sunt datatoare de bucurie si nadejde, sigur ca este bine ca macar suferinta, disperarea si frica ii aduc pe romani mai aproape de Dumnezeu. Si asta nu este ceva de batjocorit si de blasfemiat, asa cum fac tot mai veninos si mai intetit, canalele media, obsedate sa arate cu degetul "inapoierea medievala" a "fraierilor" de romani ortodocsi, care, vezi Doamne, sunt atat de prosti incat, in loc sa se apuce sa caute solutii cu mintea lor ca sa traiasca mai bine sau... sa plece cu totii din tara, stau cu orele in frig ca sa pupe niste simple oase...
Citeste continuarea pe razbointrucuvant.ro. Poate nu toata lumea stie ca sfanta mucenita
