- Diverse - nr. 687 / 8 Decembrie, 2010 Cu putin timp in urma s-a desfasurat, la Universitatea "Petru Maior", prima editie a Conferintei stiintifice internationale "Comunicare, context, interdisciplinaritate". Am participat la aceasta manifestare, tematica acesteia nefiind specifica domeniului meu de procupari stiintifice, ca invitat in dubla calitate: de prorector stiintific al universitatii si, in acelasi timp, de consilier judetean, avandu-se in vedere faptul ca evenimentul s-a desfasurat si cu sprijinul material al Consiliului Judetean Mures. Printre participantii de mare prestigiu stiintific, din tara si strainatate, la conferinta mentionata s-au aflat si binecunoscutii academicieni Alexandru Surdu si Gheorghe Vladutescu. Comunicarile prezentate de domniile lor au fost, asa cum era de asteptat, extrem de interesante si pline de substanta. Plecand de la expunerea academicianului Gheoghe Vladutescu voi incerca, in cele ce urmeaza, sa prezint succint cateva considerente privind "cultura dialogului". Comunicarea intre membrii societatii, atunci cand ea se produce intre persoane individuale sau intre grupuri reprezentative bine definite, presupune, daca se doreste un dialog adevarat si cu finalitate, respectarea unor reguli dintre care trei se considera ca fiind foarte importante. Prima regula importanta impune ca participantii la un dialog sa se cunoasca si sa se recunoasca reciproc, considerandu-se ca partenerii sunt de egala demnitate. Cei care au studiat problema considera ca aceasta este "regula de aur" a dialogului. Respectarea acestei reguli creeaza premisele pentru un dialog adevarat, constructiv si cu finalitate certa. A doua regula cere ca participantii la un dialog sa identifice deplin, de la bun inceput, scopul acestuia. Scopul dialogului presupune definirea "intregului" vazut de toti cei care-l poarta, intelegand prin aceasta ca trebuie avute in ve