Două scrisori primite în doar câteva zile din partea reprezentanţilor Comisiei Europene au pus Guvernul de la Bucureşti în încurcătură. În vreme ce se pregăteşte să treacă prin Parlament prin angajarea răspunderii legea salarizării unitare, Guvernul este somat de Comisia Europeană să nu se atingă de salariile unor instituţii din subordinea sa şi să le scoată din grila salarizării unitare.
Episodul aminteşte de o presiune similară venită, în vară, din partea Băncii Central Europene care amenda reducerea cu 25% a salariilor din BNR pe motiv că economia, astfel realizată, ar intra în bugetul statului încălcând interdicţia comunitară potrivit căreia o bancă centrală nu poate finanţa deficitul fiscal al statului, iar reducerile salariale ar putea pune sub semnul întrebării independenţa băncii centrale.
Două instituţii au beneficiat în ultimele zile de atenţia reprezentanţilor Bruxelles-ului - Agenţia de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Motivul: includerea salariilor din aceste instituţii în grila legii salarizării unitare ar reduce veniturile angajaţilor şi le-ar ştirbi din independenţă.
Comisia Europeană alături de FMI au condiţionat acordarea următoarei tranşe de împrumut de adoptarea unei legi a salarizării unitare. Comisia susţine acum, prin avertizările pe care le trimite la Bucureşti, că aplicarea acestei legi unor instituţii din domeniul reglementării le-ar încălca independenţa.
Se ridică, totuşi, o întrebare: BNR bate monedă, dar o face în numele statului şi, formal, angajatorul Băncii Naţionale este statul; ANCOM strânge taxe în numele statului; ele trebuie să fie independente în activitatea lor, dar pot fi independente de efortul comun şi general al statului de a-şi reduce cheltuielile în condiţiile unei nevoi majore de consolidare fiscală?
