Guvernul a fost de acord să schimbe denumirea de rom în cea de ţigan deşi Ministerul Justiţiei nu a fost de acord, Ministerul de Externe a explicat că nu e cazul, Secretariatul General al Guvernului nu a dorit, iar instituţia pe care o conduceţi s-a opus. Care sunt pârghiile prin care această iniţiativă ar putea fi blocată, dacă legea va trece de Parlament?

C.A.: În primul rând am putea face apel la înţelepciunea parlamentarilor de a nu. În 2007 a mai fost o astfel de iniţiativă, Consiliul Legislativ s-a opus şi în cele din urmă nu s-a mai votat . Dacă totuşi va trece de Parlament, vor apărea probabil excepţii de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională va trebui să dea un verdict. Am totuşi reţineri fiindcă gradul de predictibilitate al Curţii Constituţionale nu este foarte ridicat. Pe de altă parte e aici şi o falsă problemă, fiindcă degeaba folosim “persoane cu dizabilităţi” în loc de persoane cu handica, de vreme ce nu accesibilizăm locurile publice, degeaba folosim rom în loc de ţigan, dacă nu schimbăm condiţiile de viaţă ale acestei comunităţi.

Schimbând denumirea de rom în cea de ţigan, România nu încalcă anumite convenţii la care este parte?

C.A.: Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor spune că orice cetăţean are dreptul să se poate autoidentifica ca minoritate, fără să fie nevoit să suporte efecte negative ca urmare a acestei identificări. Mai mult acest lucru include şi dreptul de a-şi alege numele prin care o anumite minoritate se identifică. Reprezentanţii comunităţii rome din România nu au fost consultaţi înainte ca guvernul să-şi dea avizul pe această lege, ceea ce înseamnă o nouă încălcare a convenţiilor internaţionale

Ideea schimbării denumirii de rom, în cea peiorativă de ţigan a apărut în iniţiative legislative, dupa ce preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre confuzia care s-ar face in