Radu Câmpeanu vedea progrese ale preşedintelui Ion Iliescu privind democraţia actului de guvernare, prin iniţiativa de a contacta reprezentanţii opoziţiei pentru consultări pe temele de interes naţional / Foto: Mircea Hudek / Agerpres În decembrie 1990, Radu Câmpeanu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, a oferit un amplu interviu ziarului Adevărul, în care prezenta situaţia formaţiunii pe care o conducea după primul an de democraţie.
Poziţia PNL-ului din punct de vedere politic fusese serios zguduită în vară, când grupul condus de Dinu Patriciu şi Călin Popescu-Tăriceanu a părăsit formaţiunea, fondând PNL-Aripa Tânără. Radu Câmpeanu deplângea slăbirea puterii parlamentare a partidului, rămas cu doar 27 de deputaţi şi 10 senatori. Cei care au ales calea „pribegiei” erau numiţi, maliţios, „aripa putredă” de Câmpeanu.
Fragilitatea politică a PNL-ului nu se datora doar „trădării” tinerilor, ci şi rezultatelor slabe la alegerile din mai. Radu Câmpeanu susţinea că acestea au fost fraudate în proporţie de 20% în favoarea Frontului Salvării Naţionale. Pe de altă parte, campania electorală fusese dusă cu brutalitate, iar partidul său nu a ştiut să se adapteze la „regulile jocului”. Fără poziţii parlamentare solide, liberalismul nu era atractiv pentru români, PNL-ul având la sfârşitul anului 1990 doar 300.000 de membri. Adeziunile scăzuseră drastic în vară, după evenimentele din 13-15 iunie, însă spre finele anului se înregistrase o creştere a numărului de liberali cu carnet de partid. Financiar, organizaţia supravieţuia doar din cotizaţiile membrilor, afirma Radu Câmpeanu, pentru că încetaseră suvenţiile de la partidele liberale din Europa, care veneau constant înainte de alegeri. PNL-ul avea nevoie de fonduri în primul rând pentru lucrările de reparaţie la sediul central, „vizitat” de mineri în iunie. Pentru acoperirea costurilor, partidul se afl
