El a fost premiat zilele trecute de Consiliul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Învăţămân-tul Superior.

Cod Galben de viscol şi gheaţă pe Bistriţa

Lucrarea celui care a fost hidrolog principal şi şef al Staţiei Hidrologice Piatra Neamţ a fost publicată în revista „Cold Regions Science and Technology“, în martie anul acesta. „Am folosit date de la toate cele vreo 12 staţii hidrometrice de pe Bistriţa înregistrate începând cu anul 1950 şi am demonstrat că apa râului care se infiltrează în subteran şi reintră apoi în albie poate creşte temperatura râului astfel încât să se diminueze suficient fenomenele care stau la baza apariţiei zăporului, şi anume gheaţa de fund şi curgerea de năboi“, a precizat hidrologul. Conform acestuia, fenomenul natural de infiltare a apei în subteran ar putea fi amplificat prin construirea unor praguri pe toată lăţimea albiei.

„Trebuie să tratăm cauzele, nu efectele“

Zăporul nu s-ar mai produce dacă, în plus, nivelul lacului de acumulare ar fi menţinut crescut, pentru a se asigura trecerea scurgerilor de năboi peste punctul critic de la coada lacului, unde ar trebui să se asigure un şenal permanent în podul de gheaţă, folosindu-se o ambarcaţiune mică. Hidrologul crede că zăporul a început să fie o problemă pe Valea Bistriţei din momentul în care au fost luate în considerare numai efectele, ignorându-se cauzele. „Trebuie să rezolvăm problema ca doctorii, să tratăm cauzele, nu efectele, adică trebuie să împiedicăm formarea gheţii. După Revoluţie, managementul fenomenelor de iarnă de pe Bistriţa a fost necorespunzător. S-au dus cu camionul să scoată gheaţa, în loc să facă în aşa fel încât să nu apară. Şi pot să o fac, chiar cu cheltuieli minime“, susţine Ciaglic.

În contradicţie cu teoria hidrologului, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ promovează o lucrare de betonare a albiilor. „Prevenirea fenomenului de