Mihai Ciubotaru din Chişinău a câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul pentru a fi român. Guvernul nu se grăbeş-te să se conformeze deciziei instanţei internaţionale de justiţie, deşi a trecut jumătate de an de când a fost pronunţat verdictul.

În 2002, Mihai Ciubotaru, în vârstă de 58 de ani, a cerut autorităţilor din Republica Moldova ca în certificatul de naştere, la rubrica naţionalitate, să fie indicat „român“, şi nu „moldovean“. Cererea lui Mihai Ciubotaru, care este preşedintele Societăţii scriitorilor români din Republica Moldova, a fost ignorată.

Autorităţile comuniste de atunci i-au cerut să prezinte dovada că părinţii lui au fost români. Aceştia s-au născut în 1927 şi, respectiv, în 1928, în Bălţi, Basarabia, pe atunci parte componentă a României. În perioada postbelică, autorităţile sovietice le-au distrus actele româneşti şi le-au perfectat acte noi, unde la rubrica naţionalitate era trasă o liniuţă. Funcţionarii au neglijat faptul că apartenenţa la etnia română era indicată în actele buneilor lui Mihai Ciubotaru. „Şi eu, ca şi părinţii mei, sunt condamnat să fiu de naţionalitatea «liniuţă»?“, a întrebat acesta de diverşi funcţionari la uşile cărora a bătut fără rost timp de un an de zile.

În disperare de cauză, Mihai Ciubotaru a mers în instanţa de judecată să-şi redobândească dreptul de a fi român în acte. Timp de un an de zile, acest dosar a trecut prin toate cele trei instanţe naţionale (Judecătoria sectorului Râşcani al capitalei, Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiţie). Mihai Ciubotaru a primit refuz de la toate, inclusiv de la completul de judecători de la Curtea Supremă de Justiţie, şedinţă prezidată de Nicolae Clima.

DUPĂ DREPTATE ÎN EUROPA

„Potrivit legilor Republicii Moldova, reclamantul putea să-şi modifice în acte apartenenţa etnică doar dacă ar fi demonstrat că unul dintre părinţii săi a f