- Editorial - nr. 688 / 9 Decembrie, 2010 Romanii sunt cunoscuti din vechime ca un popor prolific, cu mare vitalitate demografica. Acesta a fost unul din factorii care au contribuit la perenitatea lui pe aceste meleaguri, in conditii de navaliri barbare si apoi de crancene subjugari. Asupritorii si cotropitorii, care ar fi vrut sa le stearga urma din istorie, erau disperati de capacitatea lor de renastere si perpetuare. Exasperati de ineficacitatea masurilor lor restrictive impilatorii, au incercat sa gaseasca un raspuns enigmei. In cele din urma (romanii fiind considerati neam de ciobani), s-au oprit la calciul rezultat din consumul mare de branza, factor important in stimularea reproducerii umane. Lucru perfect adevarat, la care insa trebuie adaugat cel de-al doilea, si anume, radacinile adanci existentiale, multimilenare, infipte, ca nimeni altul din jur, in solul acestui spatiu Carpato-Danubiano-Pontic. Reteta incetinirii procesului demografic a venit insa ulterior, mult mai aproape de zilele noastre, mult mai simpla si general valabila. Ea se numeste indestulare sau supraindestulare, determinate de cresterea nivelului de trai, fenomen in fata caruia n-a rezistat nicio natiune, deci nici romanii. La ora actuala, pe plan mondial exista doua tendinte contradictorii cu privire la evolutia demografica. Nivelul de trai ridicat instalat in majoritatea tarilor Europei, Americii si Australiei, coroborat cu slabirea influentei dogmelor religioase cu privire la procreare, au dus la reducerea numarului de descendenti intr-o familie, cu consecinte nefaste asupra evolutiei demografice, majoritatea tarilor in cauza inregistrand un spor negativ. Pe de alta parte, in tarile lumii a treia, situate indeosebi in sud-estul continentului asiatic, in Africa si America Latina, ca urmare a imbunatatirii asistentei medicale in ultimii 50 de ani, s-a ajuns la scaderea mortalitatii infa