Descoperirea de catre NASA a bacteriilor care incorporeaza in structura ADN-ului lor arsenic a starnit multe critici din partea altor cercetatori.
Aceasta descoperire ar putea schimba perceptia asupra vietii pe planeta noastra. Altii sustin ca informatiile referitoare la bacteriile din lacul Mono nu ar fi trebuit publicate, caci datele stiintifice nu se sustin, informeaza Fox News.
Unul dintre coautorii studiului acestor bacterii neobisnuite este Ron Oremland. El afirma ca partea critica este o componenta a activitatii stiintifice, fiind oarecum fireasca. Echipa de cercetatori NASA, condusa de Felisa Wolfe-Simon, a colectat din lacul Mono o tulpina de bacterie denumita GFAJ-1. Denumirea inedita vine de la propozitia "Give Felisa A Job" ("Oferiti-i un loc de munca Felisei").
Acest microb a fost crescut in laborator in diferite medii si s-a constatat ca el continua sa creasca, in ciuda conditiilor foarte neprielnice care au fost create. Bacteria a continuat sa supravietuiasca si atunci cand fosforul din structura lor a fost inlocuit cu arsenic. Cercetatorii considera fosforul unul dintre cele sase elemente-cheie ale vietii pe Pamant.
Totusi, au aparut contestatari care afirma ca bacteria nu incorporeaza in propriul ADN arsenic. Ei spun ca, de fapt, arsenicul se gaseste in afara structurii ADN a bacteriilor, lipit de aceasta.
Cei care au facut descoperirea se apara in fata criticilor spunand ca inca mai raman multe experimente de intreprins, iar ele ar putea da rezultate foarte valoroase in continuare. Dar dovezile gasite arata fara echivoc ca e vorba de supravietuirea vietii intr-un mediu otravitor, ceea ce este o noutate absoluta.
Descoperirea de catre NASA a bacteriilor care incorporeaza in structura ADN-ului lor arsenic a starnit multe critici din partea altor cercetatori.
Acea
