Testul pe care îl are de trecut cineva pentru a se numi bun economist constă în înţe­le­gerea faptului că creşterea economică sau nivelul an­ga­jă­rii forţei de muncă nu sunt determinate de creşterea consu­mu­lui ci, din contră, de volumul economisirii.

Friedrich August von Hayek

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a evocat participarea în 1975 la o conferinţă susţinută de Friedrich August von Hayek, în care lau­reatul Nobel pentru economie readucea în discuţie valorile liberalismului clasic. Isărescu a citat din memorie pasaje din discursul lui Hayek: "Domnilor m-aţi invitat să vă vorbesc despre un termen care este o noutate, stagflaţie. Am stat şi m-am gândit şi cred că am un răspuns. În ‘39, după ce prietenul meu John Keynes şi-a lansat cartea (Teoria generală a ocupării forţei de muncă, a dobânzii şi a banilor) şi am citit-o, mi-am dat seama cât de periculoasă este şi l-am invitat la o discuţie la un restaurant londonez. Şi ştiţi ce i-am spus? John scoate porcăria asta de pe piaţă că vei distruge capitalismul. Şi uite că s-a întâmplat că porcăria lui John a distrus capitalismul". Guvernato­rul a adău­gat: "Bine­în­ţe­les că n-aveam mintea atunci ca să-l înţeleg pe el, eram altfel şcolit, altfel calibrat, altfel orientat".

Dar să vedem în conti­nuare ce l-a putut indigna pe Hayek. Potrivit lui Key­nes, preţurile activelor determină nivelul ratei de ocupare a forţei de muncă. Un declin al acestora, ge­nerat de o schimbare de sentiment a investitorilor, produce scăderea în lanţ a preţurilor activelor productive şi a acţiunilor companiilor, reducerea investiţiilor şi, în cele din urmă, creş­terea numărului de şomeri, ca urmare a restrângerii ac­tivităţii economice. Pentru a rezolva această problemă, Keynes recomandă creş­terea ofertei de bani de către băncile centrale (de exemplu, prin cumpărarea de titluri de stat), pentru a majora la