Arestarea lui Julian Assange la Londra a provocat un val de reactii in presa internationala. Dezbaterea nu da semne de domolire mai ales dupa ce cauza fondatorului WikiLeaks a fost preluata de diverse grupuri autonome care au luat pe cont propriu sarcina razbunarii a ceea ce ei numesc o arestare la ordin politic. Insa nu este vorba numai despre persoana unui singur om. Multi, foarte multi "hacktivisti" simt ca zilele acestea se duce batalia pentru viitorul internetului. Va fi control sau nu va fi? Care sunt limitele? Se mai poate vorbi de neutralitate pe net, dupa Wikileaks? Cateva dintre intrebarile ale caror raspunsuri nu sunt inca schitate macar insa "superconstiinta" embrionica ce ia nastere pe net zilele acestea le cauta asiduu.

Am mai vazut ciber-incaierari: hackerii rusi au luat Georgia la tinta in 2008 si au scos-o de pe internet in timpul scurtului razboi ruso-georgian din 2008, exista indicii ca si China isi arata muschii de ceva vreme - luna trecuta mai ales cand traficul unor site-uri apartinand guvernului american au fost redirectionate pentru 18 minute prin servere chinezesti. Diferenta este ca acum, batalia nu este intre natiuni, nu este vorba despre o tara impotriva altei tari cat, mai degaba, o coalitie de natiuni luptand impotriva unei insurgente globale - iar miza este sufletul internetului

In acest moment, cea mai mare inventie din istoria omenirii este in cea mai mare parte libera. Permite comunicarea la un nivel fara precedent, libertatea de asociere, si cu o data cu acestea, un spatiu fara egal pentru schimbul de idei. Aici este gazduit radicalismul care poate provoca o dramatica reconfigurare in structurile de putere traditionale.

Pana acum, cosul cu mere nu a fost inclinat suficient de mult pentru a determina guvernele sa intervina. Wikileaks a schimbat aceasta stare de fapt si a provocat interventia Statelor Unite: acum puteri