Ministerul Muncii a supus dezbaterii, ieri, proiectul de modificare a actualului Cod al Muncii, care stă la baza relaţiilor dintre angajat şi angajator din anul 2005. Sursa: Octavian Cocolos

Potrivit noului Cod, ce va intra din nou în discuţie la guvern miercuri, creşte atât perioada obligatorie de preaviz, cu 5, respectiv 15 zile pentru cei din conducere, dar şi cea de probă, cu 15, respectiv 30 de zile. În plus, şi durata timpului de lucru va putea fi mai mare, prin raportarea orelor săptămânale de lucru la o perioadă mai lungă.

Angajatorul va putea ţine în probă succesiv, pe acelaşi post, oricâte persoane doreşte, iar angajaţii vor fi evaluaţi, dar şi concediaţi (inclusiv colectiv), pe baza unor criterii şi obiective de performanţă individuală. Însă, contractul lor nu va mai putea fi suspendat ca o formă de sancţiune disciplinară. Iar concediul de odihnă fracţionat a fost redus de la 15 la cel puţin 10 zile.

După experienţa efectelor negative ale crizei asupra companiilor din România, guvernanţii au introdus alte noi măsuri în proiectul de modificare a Codului Muncii. Astfel, în cazul reducerii temporare a activităţii din raţiuni economice, patronul poate scurta săptămâna de lucru de la cinci la patru zile, dar poate să dispună şi maximum 15 zile de concediu fără plată pe an, cu informarea sindicatului.

Iată principalele schimbări pe care le propune noul Cod al Muncii:

Contractul individual de muncă trebuie să fie obligatoriu încheiat în fomă scrisă înainte de începerea activităţii. Nu mai este interzisă încheierea contractului individual de muncă în scopul prestării unei munci imorale.

Angajatorul trebuie să stabilească „criterii de evaluare a activităţii profesionale a salariatului”, „obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora”, menţionate de la angajare, criterii